Tinitusul, cunoscut frecvent ca „țiuit în urechi”, poate fi un simptom trecător sau o problemă care afectează somnul, concentrarea și starea emoțională. Dr. Gionea Cătălin, medic specialist ORL în Timișoara, explică de ce apare, când trebuie investigat și cum poate fi gestionat corect.
În acest interviu, Dr. Gionea Cătălin, medic specialist ORL în Timișoara, vorbește despre tinitus, una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în cabinetul ORL
„7 întrebări cu medicul specialist” este o rubrică Medicina-Timisoara.ro dedicată pacienților care vor explicații clare, direct de la profesioniști. Săptămânal, abordăm o temă medicală de interes, într-un format simplu, cu întrebări concrete și răspunsuri pe înțelesul tuturor.
Dr. Gionea Cătălin este medic specialist Otorinolaringologie (ORL), cu pregătire medico-chirurgicală complexă și experiență acumulată în cadrul unor importante unități medicale din Timișoara. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara în anul 2018, iar pregătirea de specialitate a continuat prin rezidențiatul ORL desfășurat la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 2019-2023.
Începând cu anul 2024, activează ca medic specialist ORL în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, unde gestionează patologia ORL pediatrică, dar și în cadrul Policlinicii Boia Timișoara, unde oferă consultații și evaluări ORL pentru pacienți adulți și copii.
Activitatea sa este susținută de preocuparea constantă pentru perfecționare, participarea la congrese naționale și internaționale de profil, inclusiv manifestări ORL din Germania, workshop-uri practice de chirurgie ORL și cursuri acreditate internațional, precum cursul de endoscopie bronșică de bază.
În acest interviu, Dr. Gionea Cătălin vorbește despre tinitus, una dintre problemele frecvent întâlnite în cabinetul ORL: de ce apare țiuitul în urechi, când poate deveni motiv de îngrijorare și cum poate fi gestionat corect.
I. Ce este tinitusul? Ce se întâmplă atunci când un pacient spune că aude un țiuit, deși în jur este liniște?
Tinitusul este percepția unui sunet în absența unei surse sonore externe. Cel mai frecvent, pacientul descrie un țiuit, însă manifestarea poate varia mult de la o persoană la alta. Poate fi perceput ca bâzâit, fâșâit, șuierat sau ca un sunet greu de definit. Uneori apare într-o singură ureche, alteori în ambele urechi sau chiar „în cap”.
Auzul nu înseamnă doar ceea ce se întâmplă în ureche. Urechea captează sunetul, cohleea îl transformă în semnal nervos, iar informația este transmisă către creier, unde este analizată și interpretată. De aceea, când vorbim despre tinitus, nu putem separa complet urechea de sistemul nervos auditiv.
Una dintre teoriile importante este că, atunci când informația auditivă care ajunge la creier se modifică, de exemplu după o afectare a urechii interne, pot apărea schimbări în modul în care sistemul nervos procesează semnalul. Creierul poate ajunge să perceapă un sunet chiar dacă nu există un stimul sonor extern.
„În cabinet, când discut cu un pacient despre tinitus, cel mai mult mă interesează: cât de mult vă afectează?”, explică Dr. Gionea Cătălin.
II. Care sunt cele mai frecvente cauze ale tinitusului?
Expunerea la zgomot puternic și pierderea de auz sunt printre cele mai importante situații asociate cu tinitusul. Mulți oameni au observat un țiuit după un concert, după o perioadă petrecută într-un mediu zgomotos sau după expuneri repetate la sunete intense. Uneori simptomul este temporar, alteori persistă.
Totuși, tinitusul nu este întotdeauna doar „o problemă a urechii”. Poate fi favorizat sau accentuat de afecțiuni ale urechii externe sau medii, boli ale urechii interne, traumatisme, anumite medicamente, probleme ale articulației temporo-mandibulare sau cauze vasculare.
Există și pacienți la care, în ciuda unei evaluări corecte, nu este identificată o cauză unică. Acest lucru poate fi frustrant, dar arată că mecanismele tinitusului sunt complexe și nu sunt încă pe deplin elucidate.
Un factor important care poate fi prevenit rămâne zgomotul. Expunerea repetată la sunete foarte intense poate afecta auzul și poate favoriza apariția tinitusului.
III. De ce tinitusul pare mai puternic noaptea, când este liniște?
Este una dintre cele mai frecvente observații ale pacienților: ziua abia îl aud, dar seara, când se pun în pat, tinitusul devine mult mai prezent.
De cele mai multe ori, nu tinitusul se intensifică obiectiv seara, ci se schimbă mediul în care este perceput. Ziua suntem înconjurați de conversații, trafic, aparate și zgomote de fundal. Atenția este ocupată permanent. În liniștea nopții, toate acestea dispar, iar tinitusul devine mai ușor de observat.
Apoi intervine atenția. Dacă pacientul începe să se întrebe „Oare îl mai aud?”, începe practic să caute sunetul. Iar ceea ce monitorizăm constant devine mai prezent în percepția noastră.
Astfel se poate forma un cerc vicios: tinitusul îngreunează adormirea, lipsa somnului crește oboseala și iritabilitatea, iar pacientul devine și mai atent la simptom.
Pentru unii pacienți, liniștea absolută nu este cea mai bună soluție. Un sunet ambiental discret, precum un ventilator, o muzică liniștită sau un geam deschis, poate face tinitusul mai puțin dominant.
IV. Când trebuie un pacient cu tinitus să se adreseze medicului?
Tinitusul este frecvent și, de multe ori, nu reprezintă semnul unei boli grave. Există însă situații în care este necesară o evaluare medicală mai atentă.
Medicul ORL este atent mai ales dacă tinitusul este unilateral, dacă este asociat cu pierdere de auz, vertij sau alte semne neurologice. O atenție specială necesită tinitusul pulsatil, adică sunetul perceput în ritmul bătăilor inimii, deoarece poate avea cauze diferite față de tinitusul obișnuit și poate necesita investigații suplimentare.
Un alt context important este pierderea bruscă a auzului asociată cu tinitus. În această situație, pacientul trebuie evaluat prompt și nu este recomandat să aștepte.
Evaluarea începe cu o discuție atentă despre simptom, examinare ORL și, atunci când este indicat, evaluare audiologică. În funcție de rezultate, medicul decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.
V. Există tratament pentru tinitus sau pacientul trebuie să învețe să trăiască cu el?
Primul pas este identificarea unei cauze care poate fi tratată. Dacă există un dop de cerumen, o infecție, o problemă de auz sau o altă afecțiune, aceasta trebuie tratată în primul rând.
În multe cazuri însă, tinitusul persistă fără să poată fi indicată o singură cauză. În prezent nu există o pastilă care să vindece complet toate formele de tinitus, motiv pentru care pacienții trebuie să fie atenți la produsele care promit „vindecare definitivă”.
Asta nu înseamnă că pacientul nu poate fi ajutat. Tratamentul este individualizat. În anumite situații, în practica ORL pot fi folosite tratamente medicamentoase, inclusiv betahistină sau combinații utilizate în patologia vestibulară. Dacă există hipoacuzie, aparatul auditiv poate ajuta. Atunci când tinitusul afectează somnul, concentrarea sau starea psihică, terapiile psihologice pot avea un rol important.
VI. Căștile pot provoca tinitus?
Căștile nu sunt în sine problema. Problema este modul în care sunt folosite: volumul, durata și frecvența expunerii.
Ascultarea muzicii la volum foarte ridicat, pentru perioade lungi, poate afecta auzul și poate favoriza apariția tinitusului. Același lucru este valabil pentru concerte, cluburi sau medii profesionale foarte zgomotoase.
Recomandarea este ca pacienții să nu se teamă de căști, ci să fie atenți la intensitatea sunetului și să facă pauze. Protecția auzului este importantă mai ales pentru cei expuși frecvent la zgomot.
Tinitusul poate fi un motiv bun să devenim mai atenți la sănătatea auzului, nu un motiv să renunțăm la muzică.
VII. Poate tinitusul să fie însoțit și de amețeli?
Da, există situații în care tinitusul apare împreună cu vertijul sau cu alte tulburări de echilibru. Atunci este important ca simptomele să fie privite împreună, nu separat.
Un exemplu cunoscut este boala Ménière, în care pot apărea episoade de vertij, hipoacuzie fluctuantă, senzație de presiune în ureche și tinitus. Totuși, nu orice pacient care are tinitus și amețeli are boala Ménière.
Contează foarte mult cum descrie pacientul amețeala: este o senzație de rotire? Apare la schimbarea poziției? Durează secunde, minute sau ore? Este asociată cu modificări ale auzului?
Aceste detalii pot schimba complet orientarea diagnosticului. Tinitusul asociat cu simptome vestibulare importante nu trebuie neapărat să sperie pacientul, dar este un motiv pentru o evaluare ORL atentă.
Sursă:
Interviu Medicina-Timisoara.ro cu Dr. Gionea Cătălin, medic specialist Otorinolaringologie (ORL).