Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog din Timișoara, atrage atenția asupra simptomelor care pot apărea în spațiile intens climatizate și insuficient ventilate. Fenomenul, cunoscut drept „sindromul clădirii bolnave”, poate deveni mai frecvent în perioadele caniculare.
Ochi iritați, tuse seacă, senzație de gât uscat, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare - acestea sunt câteva dintre manifestările care pot apărea după petrecerea unui timp îndelungat în spații închise, intens climatizate și insuficient ventilate. Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog din Timișoara, atrage atenția că fenomenul se poate accentua în perioadele caniculare.
În zilele cu temperaturi extreme, oamenii petrec mai mult timp în încăperi cu aer condiționat. Atunci când instalațiile nu sunt întreținute corespunzător, aerul este prea uscat sau schimbul de aer proaspăt este insuficient, pot apărea simptome asociate așa-numitului „Sick Building Syndrome”, tradus prin „sindromul clădirii bolnave”.
Fenomenul nu desemnează o singură boală, ci un ansamblu de manifestări nespecifice asociate cu timpul petrecut într-o anumită clădire. Un indiciu important este faptul că simptomele se reduc sau dispar după părăsirea spațiului respectiv.
Ce simptome pot apărea
Persoanele afectate pot acuza:
- iritații ale ochilor, nasului sau gâtului;
- uscăciunea mucoaselor;
- tuse seacă;
- dureri de cap și amețeală;
- oboseală neobișnuită;
- greață;
- dificultăți de concentrare;
- agravarea alergiilor sau a unor afecțiuni respiratorii preexistente.
Calitatea slabă a aerului interior poate produce dureri de cap, uscăciunea ochilor, iritații nazale, greață și oboseală, iar persoanele care suferă deja de boli pulmonare pot fi mai vulnerabile.
Aerul condiționat nu este singura cauză
Aparatul de aer condiționat nu provoacă automat aceste manifestări. Problemele sunt asociate mai ales cu întreținerea deficitară a instalațiilor, filtrele murdare, ventilația insuficientă și acumularea în interior a prafului, polenului, mucegaiului sau a unor substanțe chimice eliberate de mobilier, produse de curățenie ori materiale de construcție.
Aerul recirculat fără un aport suficient de aer proaspăt poate favoriza concentrarea poluanților interiori. Ventilația, filtrarea și controlul surselor de poluare reprezintă principalele măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului din clădiri.
Prof. dr. Cristian Oancea recomandă curățarea sau înlocuirea periodică a filtrelor instalațiilor de climatizare, astfel încât să fie limitată acumularea particulelor, alergenilor și microorganismelor care pot ajunge în aerul respirat.
Diferențele mari de temperatură pot solicita organismul
Un alt factor important este diferența dintre temperatura din interior și cea de afară. Trecerea repetată dintr-o încăpere răcită la 18–20°C într-un mediu exterior cu peste 35°C poate accentua oboseala, durerile de cap, senzația de uscăciune și iritația căilor respiratorii.
Medicul timișorean recomandă ca temperatura aparatului de aer condiționat să fie setată cu aproximativ 6–8°C sub temperatura exterioară, evitând răcirea excesivă a încăperilor.
Jetul de aer rece nu trebuie orientat direct spre față sau corp, iar încăperile trebuie aerisite periodic, atunci când temperatura exterioară permite acest lucru.
Cine trebuie să fie mai atent
Expunerea îndelungată la aer uscat și la o ventilație necorespunzătoare poate fi resimțită mai intens de:
- copii și persoane vârstnice;
- pacienți cu astm sau alte boli respiratorii cronice;
- persoane cu alergii;
- pacienți cu imunitatea scăzută;
- persoane care petrec multe ore în birouri sau spații comerciale închise.
Uscarea mucoaselor poate afecta temporar mecanismele naturale prin care căile respiratorii elimină particulele inhalate. În cazul pacienților cu afecțiuni pulmonare, simptomele persistente sau agravarea respirației necesită evaluare medicală.
Cum poate fi redus riscul
Pentru menținerea unei calități mai bune a aerului interior sunt recomandate:
- curățarea și schimbarea filtrelor conform indicațiilor producătorului;
- verificarea periodică a instalațiilor de climatizare;
- aerisirea încăperilor și asigurarea unui aport de aer proaspăt;
- evitarea temperaturilor foarte scăzute în interior;
- controlarea umidității și remedierea zonelor cu mucegai;
- reducerea utilizării odorizantelor și a produselor cu miros puternic;
- curățarea prafului și a suprafețelor textile;
- evitarea poziționării directe în jetul de aer rece.
Simptomele care apar repetat într-o anumită clădire și se ameliorează după ieșirea din acel spațiu ar trebui semnalate administratorului clădirii sau angajatorului, pentru verificarea sistemelor de ventilație și climatizare.
Dacă apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, febră, durere în piept sau o agravare importantă a stării generale, este necesară solicitarea ajutorului medical. Manifestările nu trebuie atribuite automat aerului condiționat, deoarece pot avea și alte cauze care necesită diagnostic.
Sursă: declarațiile prof. dr. Cristian Oancea; Agenția pentru Protecția Mediului din SUA - informații privind calitatea aerului interior; Centers for Disease Control and Prevention - date despre simptomele asociate calității necorespunzătoare a aerului interior.