CyberMed 2025: securitatea cibernetică și protecția datelor, în centrul digitalizării sănătății

Prima ediție CyberMed, organizată la București

Conferința CyberMed 2025 - „Securitatea cibernetică în era digitalizării sănătății” s-a desfășurat în data de 20 mai 2025, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Evenimentul a fost organizat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC, în parteneriat cu Centrul de Inovație și e-Health al UMF „Carol Davila”.

Potrivit informațiilor publicate de organizatori, conferința a reunit peste 100 de participanți, printre care experți în securitate cibernetică, profesioniști din sănătate, cadre universitare, specialiști IT și reprezentanți ai instituțiilor publice și private.

Securitatea cibernetică, parte a siguranței medicale

Digitalizarea sistemului de sănătate presupune utilizarea unui număr tot mai mare de aplicații, echipamente conectate și baze de date electronice.

Spitalele și clinicile folosesc în prezent sisteme informatice pentru:

• gestionarea datelor pacienților;
• programări și comunicare;
• imagistică medicală și teleradiologie;
• transmiterea rezultatelor de laborator;
• telemedicină;
• administrarea documentelor;
• utilizarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.

Aceste soluții pot eficientiza activitatea medicală, însă pot introduce și vulnerabilități care afectează confidențialitatea informațiilor, disponibilitatea serviciilor și continuitatea actului medical.

Un incident cibernetic într-un spital nu reprezintă doar o problemă tehnică. Blocarea sistemelor informatice sau accesarea neautorizată a datelor poate întârzia consultațiile, investigațiile și tratamentele, cu efecte directe asupra activității personalului și a siguranței pacienților.

Reglementări, educație și protecția datelor pacienților

Tema completă a primei ediții a fost „Securitatea cibernetică în era digitalizării sănătății. Reglementări, educație și protecția datelor pacienților”.

Evenimentul a urmărit să creeze un cadru de dialog între profesioniștii din domeniul medical și specialiștii în securitate digitală, într-un context în care transformarea tehnologică a sănătății avansează rapid.

Printre subiectele abordate s-au numărat:

• amenințările cibernetice actuale din sectorul medical;
• evaluarea nivelului de maturitate în securitate;
• măsuri practice pentru medicii rezidenți;
• protejarea datelor medicale și genetice;
• rolul factorului uman în securitatea informațiilor;
• protejarea conturilor de e-mail și a sistemelor digitale;
• impactul tehnologiilor emergente;
• perspectivele utilizării computerelor cuantice în sănătate;
• securitatea teleradiologiei și a lanțurilor de aprovizionare.

Factorul uman rămâne o vulnerabilitate importantă

Securitatea informatică nu depinde exclusiv de programe antivirus, firewall-uri sau echipamente performante.

Angajații pot deveni, fără intenție, puncte de acces pentru atacatori prin:

• deschiderea unor mesaje de tip phishing;
• utilizarea unor parole slabe;
• transmiterea necorespunzătoare a documentelor;
• accesarea sistemelor de pe dispozitive nesecurizate;
• divulgarea accidentală a unor informații sensibile.

Din acest motiv, educația și instruirea continuă a personalului medical, administrativ și tehnic reprezintă componente esențiale ale protecției cibernetice.

Procedurile trebuie cunoscute și aplicate în activitatea zilnică, iar personalul trebuie să știe cum să recunoască și să raporteze rapid un posibil incident.

Protejarea datelor medicale și genetice

Datele privind sănătatea sunt informații sensibile, protejate în mod special de legislația privind datele cu caracter personal.

Pe lângă diagnostice, tratamente și rezultate ale investigațiilor, sistemele medicale pot conține date genetice, imagini, informații biometrice sau istoricul complet al pacientului.

Compromiterea acestor date poate avea consecințe pe termen lung, deoarece informațiile medicale nu pot fi schimbate la fel cum poate fi modificată o parolă.

În acest context, organizațiile medicale trebuie să stabilească măsuri clare privind:

• controlul accesului la informații;
• autentificarea utilizatorilor;
• criptarea și stocarea datelor;
• realizarea copiilor de siguranță;
• monitorizarea accesărilor;
• raportarea incidentelor;
• relația contractuală cu furnizorii IT;
• continuitatea activității în cazul indisponibilității sistemelor.

Inteligența artificială aduce beneficii, dar și riscuri noi

Sistemele bazate pe inteligență artificială sunt integrate tot mai frecvent în medicină, inclusiv pentru analiza imaginilor, sprijinirea diagnosticului, automatizarea documentelor și prioritizarea cazurilor.

Utilizarea acestora presupune însă riscuri privind securitatea, calitatea datelor și protejarea informațiilor personale.

Unitățile medicale trebuie să cunoască:

• ce date sunt prelucrate;
• unde sunt stocate;
• dacă furnizorul le reutilizează pentru antrenarea sistemului;
• cine poate accesa informațiile;
• cum sunt verificate rezultatele generate;
• ce măsuri există pentru prevenirea accesului neautorizat.

Deciziile cu impact clinic nu trebuie transferate necontrolat algoritmilor, iar supravegherea umană rămâne necesară.

Evaluarea maturității cibernetice a organizațiilor medicale

Unul dintre subiectele prezentate în cadrul CyberMed 2025 a fost evaluarea nivelului de maturitate în securitate cibernetică.

Această evaluare poate arăta în ce măsură o instituție este pregătită să prevină, să identifice și să gestioneze un incident.

Analiza poate include:

• inventarierea sistemelor și echipamentelor;
• identificarea vulnerabilităților;
• actualizarea aplicațiilor;
• gestionarea accesului;
• existența copiilor de siguranță;
• pregătirea unui plan de răspuns;
• instruirea personalului;
• testarea periodică a procedurilor.

Pentru conducerea unui spital sau a unei clinici, securitatea cibernetică trebuie integrată în managementul riscurilor și în planificarea continuității activității.

Proiectul Romanian Cyber Care Health

În cadrul conferinței au fost prezentate și rezultate ale proiectului Romanian Cyber Care Health - RO-CCH, dedicat consolidării securității cibernetice în domeniul sănătății.

Proiectul urmărește dezvoltarea competențelor, identificarea vulnerabilităților și promovarea unor bune practici pentru protejarea infrastructurilor informatice medicale.

CyberMed a fost prezentat ca o inițiativă menită să devină un cadru anual de schimb de experiență, politici și soluții aplicabile securității cibernetice din sănătate.

Colaborarea dintre medicină și securitatea digitală

Una dintre concluziile importante ale evenimentului a fost necesitatea colaborării dintre specialiștii IT, conducerile unităților sanitare și profesioniștii din domeniul medical.

Echipele tehnice trebuie să înțeleagă modul în care funcționează procesele clinice, iar personalul medical trebuie să cunoască riscurile generate de utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei.

Securitatea eficientă se construiește prin:

• responsabilități clar definite;
• proceduri adaptate activității medicale;
• instruire periodică;
• raportarea rapidă a incidentelor;
• evaluarea furnizorilor;
• investiții proporționale cu riscurile;
• cooperarea cu instituțiile competente.

Concluzie

CyberMed 2025 a evidențiat faptul că digitalizarea sistemului medical nu poate fi separată de securitatea cibernetică.

Pe măsură ce spitalele și clinicile utilizează tot mai multe platforme digitale, aplicații conectate și sisteme bazate pe inteligență artificială, protejarea infrastructurilor și a datelor pacienților devine o componentă esențială a siguranței medicale.

Prima ediție a conferinței a oferit un cadru de dialog între sănătate, tehnologie și administrație, contribuind la dezvoltarea unei culturi orientate spre prevenție, responsabilitate și reziliență digitală.

Sursă: Directoratul Național de Securitate Cibernetică – „CyberMed 2025: Securitatea cibernetică în era digitalizării sănătății”; Romanian Cyber Care Health; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.