Inteligența artificială în medicină, sistemele informatice pentru sănătate și protecția datelor pacienților s-au aflat printre temele discutate la ICIMTH 2026. Timișoara a avut reprezentanți în comitetul științific al conferinței și în coordonarea unor sesiuni dedicate tehnologiilor care schimbă activitatea medicală.
ICIMTH 2026, o conferință despre viitorul sănătății digitale
Cea de-a 24-a ediție a International Conference on Informatics, Management and Technology in Healthcare, cunoscută sub denumirea ICIMTH, s-a desfășurat la Atena, în Grecia, în perioada 3–5 iulie 2026.
Principalele sesiuni științifice au fost organizate în 3 și 4 iulie, iar programul din 5 iulie a fost rezervat întâlnirilor interne ale comitetului științific și ale reprezentanților Greek Biomedical and Health Informatics Association.
Conferința a fost organizată de Greek Biomedical and Health Informatics Association, o organizație implicată în cercetarea, educația și dezvoltarea sistemelor informatice pentru sănătate. Evenimentul a avut loc la Divani Palace Acropolis din Atena.
Tema anunțată pentru această ediție a fost „Health Sciences Informatics Leads and Empowers the Digital Health Transformation”. Prin intermediul acesteia, organizatorii au urmărit să evidențieze rolul informaticii medicale în transformarea serviciilor de sănătate și în dezvoltarea unor soluții capabile să sprijine activitatea profesioniștilor din domeniu.
Potrivit prezentării oficiale ICIMTH 2026, conferința a urmărit dezvoltarea cooperării internaționale și facilitarea schimbului de informații în domeniul informaticii biomedicale. Programul a inclus prezentări ale unor cercetări evaluate înainte de acceptare, comunicări științifice, paneluri, ateliere, demonstrații și intervenții susținute de invitați internaționali.
Reprezentare academică din Timișoara în comitetul științific
Timișoara a fost reprezentată în comitetul științific al ICIMTH 2026 prin prof. dr. George Mihalaș, afiliat în prezent Academiei de Științe Medicale, și prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica Timișoara.
Comitetul științific al conferinței a reunit specialiști din universități și organizații din România, Grecia, Germania, Austria, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Norvegia, Regatul Unit, Elveția și alte țări.
Președintele comitetului a fost Arie Hasman, afiliat Amsterdam UMC din Țările de Jos. Din echipa de coordonare au făcut parte Parisis Gallos de la University of West Attica, Reinhold Haux de la TU Braunschweig și Hannover Medical School, precum și John Mantas de la National and Kapodistrian University of Athens.
Prof. dr. George Mihalaș și prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar sunt membri de onoare ai Greek Biomedical and Health Informatics Association, cunoscută prin acronimul GBHIA. Ambii au ocupat funcția de președinte al European Federation for Medical Informatics, EFMI. Prof. dr. George Mihalaș a condus federația între 2006 și 2008, iar prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar între 2018 și 2020.
Prezența reprezentanților timișoreni într-un asemenea comitet arată implicarea mediului universitar local în dezvoltarea informaticii medicale și în dialogul internațional despre folosirea tehnologiei în sănătate.
Rolul prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar în cadrul conferinței
Prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar a fost inclusă în comitetul științific internațional al ICIMTH 2026, în calitate de reprezentant al Universității Politehnica Timișoara.
Programul conferinței o menționează și în rolul de coordonator al unei sesiuni dedicate inteligenței artificiale în sănătate. În această calitate, a participat la gestionarea prezentărilor și a discuțiilor dintre autorii cercetărilor și specialiștii prezenți.
Implicarea sa are o relevanță aparte pentru comunitatea academică din Timișoara. Facultatea de Automatică și Calculatoare pregătește studenți în domenii care au tot mai multe aplicații în medicină, de la dezvoltarea programelor și prelucrarea datelor până la proiectarea unor sisteme capabile să sprijine monitorizarea pacienților.
Informatica medicală se află la întâlnirea dintre mai multe domenii. Medicii cunosc problemele clinice și nevoile pacienților, iar inginerii și specialiștii în informatică pot transforma aceste cerințe în aplicații, platforme și sisteme funcționale. Colaborarea dintre cele două zone devine esențială atunci când tehnologia ajunge să fie utilizată într-un spital, într-o clinică sau direct de către pacient.
Prof. dr. George Mihalaș, implicat în coordonarea sesiunilor științifice
Prof. dr. George Mihalaș a făcut parte, la rândul său, din comitetul științific al conferinței. Afilierea sa actuală este Academia de Științe Medicale. Timp de mulți ani a fost profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și șeful catedrei de Informatică Medicală. După pensionare a rămas activ în mediul academic și predă la Arad.
În programul ICIMTH 2026, acesta apare în calitate de coordonator al unei sesiuni despre sistemele informatice medicale și inteligența artificială, precum și al unei sesiuni dedicate relației dintre pacienți, etică și societate.
Cele două direcții sunt strâns legate. Dezvoltarea unui sistem medical bazat pe date are nevoie de soluții tehnice performante, dar și de reguli clare privind utilizarea informațiilor, responsabilitatea profesională și protecția drepturilor pacientului.
Inteligența artificială, una dintre temele centrale
O parte importantă a programului ICIMTH 2026 a fost dedicată inteligenței artificiale și utilizării acesteia în medicină. Mai multe sesiuni au abordat sistemele pentru sprijinirea deciziilor clinice, interpretarea datelor, educația medicală și posibilitățile de integrare a instrumentelor AI în activitatea profesioniștilor.
Inteligența artificială poate analiza volume mari de informații și poate identifica anumite tipare care ar fi greu de observat manual. Aceste capacități pot fi utilizate pentru organizarea datelor, analiza imaginilor medicale, evaluarea unor factori de risc sau prioritizarea cazurilor care necesită atenție.
Rezultatul furnizat de un algoritm trebuie evaluat în contextul clinic al pacientului. Vârsta, afecțiunile asociate, tratamentele urmate și calitatea informațiilor disponibile pot schimba interpretarea rezultatului.
Provocările inteligenței artificiale în educație
O sesiune invitată a fost susținută de prof. Ricardo Cruz-Correia din Portugalia, co-președinte al Grupului de Lucru pentru Educație, WG EDU, din cadrul European Federation for Medical Informatics. Sesiunea a fost dedicată provocărilor aduse de inteligența artificială în educație, cu focalizare pe sănătatea digitală.
Integrarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială în procesul de învățare aduce oportunități, dar și întrebări legate de verificarea informațiilor, dezvoltarea gândirii critice și protejarea datelor. În pregătirea viitorilor specialiști din sănătatea digitală, folosirea acestor tehnologii trebuie însoțită de înțelegerea limitelor lor și de evaluarea atentă a rezultatelor generate.
Sistemele pentru sprijinirea deciziilor clinice
Prof. dr. Antje Wulff de la University of Oldenburg a susținut o prezentare despre barierele și direcțiile de dezvoltare ale sistemelor pentru sprijinirea deciziilor clinice.
Astfel de sisteme pot oferi medicilor alerte, recomandări sau informații suplimentare pe baza datelor disponibile. Utilitatea lor depinde de calitatea informațiilor introduse și de modul în care sunt integrate în activitatea medicală.
Un program care generează prea multe notificări poate îngreuna munca personalului. În același timp, recomandările formulate pe baza unor date incomplete pot conduce la concluzii care nu reflectă situația reală a pacientului.
Implementarea are nevoie de testare, validare și monitorizare. Decizia medicală rămâne în responsabilitatea profesionistului care evaluează pacientul și interpretează informațiile în context.
De la tradiția medicală la modelele algoritmice
Prof. Casimir Kulikowski de la Rutgers University a susținut o intervenție despre evoluția raționamentului medical și provocările aduse de personalizarea algoritmilor utilizați în clinică.
Tema a pus în legătură tradiția medicală cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Deși instrumentele s-au schimbat, medicina continuă să pornească de la evaluarea atentă a unei persoane și de la înțelegerea situației sale particulare.
Modelele algoritmice pot oferi sprijin, însă ele nu cunosc pacientul în același mod în care îl cunoaște medicul care îl consultă. Un rezultat tehnic trebuie discutat, verificat și corelat cu simptomele, investigațiile și istoricul medical.
Dispozitive inteligente pentru monitorizarea sănătății
Dispozitivele inteligente și senzorii utilizați pentru monitorizarea sănătății au reprezentat o altă temă importantă a conferinței. Prof. Theodoros N. Arvanitis de la University of Birmingham a discutat despre interpretarea datelor, calitatea semnalelor și utilizarea clinică a informațiilor colectate cu ajutorul acestor tehnologii.
Ceasurile inteligente, brățările pentru monitorizarea activității și senzorii medicali pot înregistra pulsul, nivelul de activitate, somnul sau diferiți parametri fiziologici. Aceste informații pot fi utile pentru observarea unor schimbări și pentru urmărirea evoluției în timp.
Calitatea măsurătorilor diferă de la un dispozitiv la altul. Poziționarea senzorului, mișcarea utilizatorului și modul de procesare a datelor pot influența rezultatul. Din acest motiv, informațiile furnizate de dispozitivele comerciale nu trebuie interpretate automat ca diagnostic.
O alertă afișată de un ceas inteligent poate determina utilizatorul să solicite sfatul unui medic, dar nu confirmă singură existența unei afecțiuni. Evaluarea medicală și investigațiile recomandate de specialist sunt cele care pot stabili semnificația modificărilor observate.
Pentru a avea valoare clinică, datele trebuie colectate cu instrumente potrivite, validate și prezentate medicului într-o formă clară. Un volum mare de informații fără organizare poate consuma timp și poate ascunde tocmai elementele relevante.
Integrarea acestor dispozitive cu sistemele informatice ale clinicilor și spitalelor ridică și problema protecției datelor. Informațiile despre ritmul cardiac, somn sau activitate fizică pot deveni date medicale sensibile atunci când sunt utilizate pentru monitorizarea stării de sănătate.
Pacientul și etica în era inteligenței artificiale
Conferința a inclus mai multe sesiuni dedicate pacienților, eticii și impactului social al tehnologiei. Aceste teme capătă tot mai multă importanță pe măsură ce aplicațiile medicale colectează și procesează cantități mari de informații personale.
Prof. George Demiris de la University of Pennsylvania a susținut o prezentare despre sprijinirea îngrijitorilor în epoca inteligenței artificiale. Discuția a urmărit felul în care tehnologia poate ajuta familiile și persoanele care îngrijesc pacienți vârstnici, bolnavi cronici sau persoane care au nevoie de supraveghere permanentă.
Aplicațiile pot transmite alerte, pot organiza tratamentele și pot facilita comunicarea cu medicii. Ele trebuie să fie ușor de folosit și adaptate capacităților persoanelor cărora li se adresează.
Un sistem complicat poate deveni o sursă suplimentară de stres. Tehnologia trebuie proiectată pornind de la situațiile reale prin care trec pacienții și familiile lor.
Protejarea datelor reprezintă o altă condiție importantă. Informațiile medicale sunt sensibile, iar accesul la ele trebuie controlat. Pacientul trebuie să înțeleagă ce date sunt colectate, cum sunt utilizate și cine le poate consulta.
Interoperabilitatea sistemelor medicale
Printre subiectele abordate la ICIMTH 2026 s-au aflat interoperabilitatea, sănătatea digitală, telemedicina, analiza volumelor mari de date, securitatea informatică, imagistica medicală și Internet of Things în sănătate.
Interoperabilitatea descrie capacitatea mai multor sisteme de a transmite și interpreta corect informațiile. Un spital, un laborator, o clinică și cabinetul medicului de familie pot utiliza aplicații dezvoltate de furnizori diferiți.
Atunci când aceste aplicații nu comunică, informațiile rămân împărțite între mai multe baze de date. Pacientul poate ajunge să transporte documente de la o unitate la alta, iar personalul medical poate fi nevoit să introducă aceleași informații în mai multe sisteme.
Standardele comune și proiectarea atentă a infrastructurii digitale pot îmbunătăți circulația informațiilor. Obiectivul este ca datele corecte să ajungă la persoana autorizată, la momentul potrivit și într-un format care poate fi înțeles.
Peste 160 de lucrări acceptate pentru publicare
Potrivit volumului științific dedicat ICIMTH 2026, organizatorii au primit 239 de propuneri. În urma procesului de evaluare, au fost acceptate 146 de lucrări complete și 21 de comunicări scurte.
Lucrările au analizat informatica medicală dintr-o perspectivă extinsă, de la imagistică, senzori și echipamente biomedicale până la management, educație, aspecte juridice și efectele sociale ale digitalizării.
Publicarea rezultatelor permite cercetătorilor și profesioniștilor să consulte metodele folosite, să compare rezultatele și să continue proiectele prezentate. În sănătate, orice soluție tehnică promițătoare are nevoie de evaluare și de confirmarea beneficiilor în condiții reale.
De ce este important evenimentul pentru Timișoara
Timișoara are o comunitate universitară puternică în medicină, inginerie și informatică. Multe dintre subiectele discutate la ICIMTH 2026 sunt relevante pentru spitalele, clinicile, cercetătorii și viitorii specialiști formați în oraș.
Programările online, accesul la rezultate, dosarele medicale electronice, telemedicina și monitorizarea de la distanță depind de sisteme sigure și bine proiectate. În spatele unei aplicații aparent simple se află baze de date, proceduri de securitate, standarde și numeroase decizii privind modul de prezentare a informațiilor.
Participarea prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, din cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara, și a prof. dr. George Mihalaș, afiliat Academiei de Științe Medicale, în comitetul științific al ICIMTH 2026 evidențiază contribuția specialiștilor timișoreni la dezvoltarea informaticii medicale.
Experiența acumulată prin cercetare și cooperare internațională poate ajunge ulterior în educație, în proiecte dezvoltate împreună cu instituțiile medicale și în pregătirea studenților care vor construi viitoarele soluții digitale.
Sănătatea digitală se construiește prin colaborare
ICIMTH 2026 a reunit profesioniști din medicină, informatică, inginerie, educație și management sanitar. Această diversitate reflectă modul în care trebuie dezvoltate soluțiile digitale pentru sănătate.
Medicii pot defini nevoile clinice, inginerii pot proiecta sistemele, specialiștii în securitate pot proteja datele, iar cercetătorii pot verifica rezultatele. Pacienții trebuie implicați în acest proces, deoarece ei sunt cei care vor utiliza sau vor fi influențați de tehnologiile dezvoltate.
Prezența reprezentanților din Timișoara în comitetul științific și în coordonarea sesiunilor ICIMTH 2026 confirmă legătura mediului academic local cu cercetarea internațională din domeniul informaticii medicale.