Diagnosticul medicului vs. diagnosticul de pe internet: de ce Google și inteligența artificială nu înlocuiesc consultația medicală

Căutarea simptomelor pe internet a devenit un reflex pentru mulți oameni. Google și instrumentele de inteligență artificială pot oferi informații rapide, însă nu pot înlocui examenul clinic, investigațiile și experiența unui medic. Un diagnostic medical nu înseamnă doar asocierea unor simptome cu o boală, ci rezultatul unui proces complex în care fiecare pacient este evaluat individual.

De la „mă doare capul” la un diagnostic medical

Pentru un motor de căutare sau pentru un sistem de inteligență artificială, informația introdusă de utilizator este punctul de plecare.

„Mă doare capul de trei zile.”

„Am amețeli.”

„Îmi amorțește mâna.”

„Am dureri în piept.”

Aceleași simptome pot apărea însă în numeroase afecțiuni, de la situații banale până la probleme care necesită evaluare medicală rapidă.

Medicul nu analizează simptomul izolat.

În timpul consultației poate lua în considerare:

• vârsta pacientului;
• antecedentele personale și familiale;
• bolile cunoscute;
• tratamentele administrate;
• momentul apariției simptomelor;
• durata și intensitatea acestora;
• simptomele asociate;
• factorii de risc;
• examenul clinic;
• analizele și investigațiile medicale.

Din combinarea acestor informații începe procesul real de diagnostic.

Google găsește informații. Medicul interpretează pacientul

Internetul poate fi extrem de util pentru informare.

Problema apare atunci când informația găsită online este transformată într-un diagnostic.

O căutare precum „durere de cap cauze” poate afișa într-un timp foarte scurt zeci de posibilități. Unele sunt frecvente și lipsite de gravitate, altele sunt rare și severe.

Motorul de căutare nu știe însă ce variantă este relevantă pentru persoana aflată în fața ecranului.

Nu poate palpa abdomenul.

Nu poate asculta plămânii.

Nu poate măsura tensiunea arterială.

Nu poate observa anumite semne clinice.

Nu poate interpreta întregul context medical al pacientului în modul în care o face medicul în timpul consultației.

Inteligența artificială este mai avansată. Dar limita rămâne

Instrumentele bazate pe inteligență artificială reprezintă o etapă mult mai avansată decât simpla căutare pe Google.

Ele pot explica termeni medicali, pot organiza informația și pot ajuta utilizatorul să înțeleagă mai bine anumite simptome, analize sau afecțiuni.

Pot fi foarte utile pentru întrebări precum:

„Ce înseamnă această analiză?”

„Ce este această investigație?”

„La ce specialitate medicală ar trebui să mă adresez?”

„Ce întrebări ar trebui să îi pun medicului?”

Dar există o diferență importantă între a oferi informații medicale și a stabili un diagnostic medical.

Un sistem AI lucrează cu informațiile pe care utilizatorul i le oferă. Dacă o informație importantă este omisă, sistemul nu are posibilitatea de a o descoperi printr-un examen clinic.

Pacientul poate considera un detaliu neimportant, în timp ce pentru medic tocmai acel detaliu poate schimba complet diagnosticul.

Medicul poate vedea ceea ce pacientul nu știe să caute

Unul dintre cele mai importante elemente ale consultației este tocmai faptul că pacientul nu trebuie să știe singur ce informații sunt relevante.

Medicul pune întrebări.

Observă.

Examinează.

Compară simptomele.

Formulează ipoteze.

Exclude diagnostice.

Solicită investigații atunci când sunt necesare.

Uneori, motivul pentru care pacientul ajunge la cabinet nu este problema medicală cea mai importantă descoperită în timpul consultației.

Acest proces este dificil de reprodus printr-o simplă conversație online.

Diagnosticul diferențial: partea pe care internetul o face dificil

În medicină, mai multe boli pot produce simptome asemănătoare.

De aceea medicii folosesc ceea ce se numește diagnostic diferențial.

Să luăm un exemplu simplu: amețeala.

Poate avea cauze legate de urechea internă, tensiunea arterială, anumite medicamente, probleme neurologice, deshidratare, tulburări metabolice sau numeroase alte situații.

A spune că o persoană „are amețeli” nu este suficient pentru stabilirea cauzei.

Medicul trebuie să determine ce variante sunt probabile și, foarte important, ce afecțiuni trebuie excluse.

Analizele nu se interpretează separat de pacient

O altă situație frecventă este introducerea rezultatelor analizelor pe Google sau într-un instrument de inteligență artificială.

„Valoarea aceasta este mare. Ce boală am?”

În realitate, o analiză poate avea semnificații diferite în funcție de context.

Rezultatele pot fi influențate de vârstă, sex, tratamente, alte boli, momentul recoltării și numeroși alți factori.

De aceea, interpretarea unei valori izolate poate conduce la concluzii greșite.

Analizele medicale sunt piese ale unui puzzle. Medicul încearcă să vadă imaginea completă.

Autodiagnosticarea poate produce și anxietate

Există și un efect mai puțin discutat al căutării excesive a simptomelor pe internet.

Anxietatea.

Un simptom comun poate fi asociat online cu boli foarte rare sau severe. Cu cât persoana continuă să caute, cu atât poate descoperi mai multe diagnostice posibile și, implicit, mai multe motive de îngrijorare.

Astfel apare uneori un cerc:

simptom → căutare online → teamă → noi căutări → anxietate și mai mare.

Internetul oferă enorm de multe informații, dar nu le ordonează întotdeauna în funcție de probabilitatea ca ele să fie valabile în cazul unei anumite persoane.

Atunci la ce ne pot ajuta Google și inteligența artificială?

Folosite corect, ambele pot fi instrumente foarte utile.

Internetul poate ajuta pacientul să înțeleagă mai bine o afecțiune, să găsească informații despre prevenție sau să se pregătească pentru o consultație.

Inteligența artificială poate merge chiar mai departe și poate explica într-un limbaj accesibil termeni medicali complecși.

Poate ajuta pacientul să formuleze întrebări pentru medic.

Poate explica ce presupune o anumită investigație.

Poate organiza informații.

Poate contribui la educația pentru sănătate.

Rolul ideal al tehnologiei nu este însă acela de a concura cu medicul.

Este acela de a ajuta pacientul să fie mai bine informat atunci când ajunge la medic.

AI-ul poate deveni un instrument important pentru medici

Inteligența artificială are deja aplicații importante în medicină și probabil va deveni tot mai prezentă în anii următori.

Sistemele AI pot fi utilizate pentru analizarea unor cantități mari de date, sprijinirea interpretării imaginilor medicale, identificarea unor modele sau optimizarea unor procese.

Dar acesta este un scenariu foarte diferit de situația în care o persoană introduce câteva simptome într-o aplicație și solicită un diagnostic.

În medicina modernă, una dintre cele mai promițătoare formule nu este:

medic sau inteligență artificială,

ci:

medic + tehnologie + pacient informat.

Diagnosticul este mai mult decât un răspuns

Atunci când un medic stabilește un diagnostic, în spatele acelui rezultat există ani de studiu, experiență clinică, evaluarea pacientului și, atunci când este necesar, investigații suplimentare.

Un răspuns generat într-o fracțiune de secundă poate fi impresionant.

Dar viteza nu este același lucru cu certitudinea medicală.

Google poate găsi milioane de pagini despre un simptom.

Inteligența artificială poate explica în câteva secunde zeci de posibile cauze.

Medicul trebuie să stabilească însă care dintre ele se aplică pacientului aflat în fața sa.

Iar aceasta este diferența fundamentală dintre informația medicală și diagnosticul medical.