Pentru generații întregi de studenți la Medicină, numele „Papilian” a devenit aproape sinonim cu anatomia. La peste 100 de ani de la apariția tratatului său, lucrările profesorului Victor Papilian continuă să fie cunoscute în facultățile de medicină. Mai puțin cunoscută este însă legătura dintre școala pe care a creat-o la Cluj și dezvoltarea învățământului de anatomie din Timișoara.
Numele lui Victor Papilian este cunoscut de generații întregi de medici români. Pentru mulți dintre cei care au trecut prin facultatea de medicină, „Papilian” a însemnat pur și simplu anatomie. Profesor, cercetător, scriitor și muzician, Victor Papilian a realizat una dintre lucrările fundamentale ale învățământului anatomic românesc, iar influența școlii sale a ajuns inclusiv la Timișoara. Dar se mai învață astăzi anatomia după Papilian?
Victor Papilian - de la vioară la medicină
Victor Papilian s-a născut în 1888 și a avut un parcurs neobișnuit pentru unul dintre marii profesori ai medicinei românești.
Înainte de medicină, pasiunea sa a fost muzica. A studiat vioara și a activat în formații orchestrale din București. Ulterior s-a înscris la Facultatea de Medicină, unde anatomia avea să devină domeniul care îi va defini cariera.
În timpul formării sale a intrat în contact cu unele dintre cele mai importante personalități medicale ale epocii, printre care Dimitrie Gerota, Gheorghe Marinescu și Victor Babeș.
În 1916 și-a susținut teza de doctorat referitoare la anatomia scoarței lobului frontal, lucrare apreciată la vremea respectivă pentru nivelul său științific.
La numai 31 de ani, profesor la noua Facultate de Medicină din Cluj
După Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea universității românești de la Cluj, Victor Papilian a fost chemat să contribuie la organizarea învățământului medical.
Avea doar 31 de ani.
A devenit unul dintre fondatorii școlii clujene de anatomie și a reorganizat profund predarea disciplinei. A dezvoltat muzeul de anatomie, activitatea de disecție și cercetarea morfologică și a format, în timp, o adevărată școală de anatomie.
România avea nevoie de un manual de anatomie în limba română
La începutul secolului XX, studenții români nu dispuneau de manuale moderne și complete de anatomie în limba română comparabile cu cele utilizate în marile centre universitare europene.
Victor Papilian a încercat să schimbe această situație.
În 1920 publica „Manual practic de disecție”, în două volume.
Câțiva ani mai târziu începea lucrarea care avea să-i fixeze definitiv numele în istoria medicinei românești.
În 1923 apărea primul volum al tratatului său de anatomie, urmat de alte volume și ediții succesive. Lucrarea a evoluat către „Tratatul elementar de anatomie descriptivă și topografică cu aplicații medico-chirurgicale”.
Tratatul a fost apreciat inclusiv de Academia Română și a devenit una dintre lucrările fundamentale ale anatomiei românești.
Ce avea diferit anatomia lui Papilian?
Papilian nu dorea ca studentul să memoreze corpul uman ca pe o colecție de structuri fără legătură între ele.
Concepția sa urmărea anatomia funcțională și aplicată.
Structurile anatomice erau puse în legătură cu funcția lor și, foarte important, cu medicina și chirurgia.
Era o abordare surprinzător de modernă pentru acea perioadă: anatomia trebuia înțeleasă nu doar pe masa de disecție, ci și prin ceea ce înseamnă ea pentru pacientul viu.
Această integrare a anatomiei descriptive și topografice cu aplicațiile medico-chirurgicale a reprezentat una dintre caracteristicile importante ale operei sale didactice.
„Papilian” devine aproape sinonim cu manualul de anatomie
Au urmat numeroase ediții și adaptări.
Timp de decenii, volumele „Anatomia omului” asociate numelui Victor Papilian au reprezentat una dintre principalele surse de studiu pentru studenții facultăților de medicină din România.
De aici provine și situația neobișnuită în care numele autorului a ajuns să fie folosit aproape ca numele cărții:
„Ai învățat din Papilian?”
Pentru generații de medici români, întrebarea nu necesita alte explicații.
Publicația medicală Viața Medicală descria „Anatomia omului” drept o lucrare-manual etalon pentru studenții mediciniști, după numeroase reeditări succesive.
Se mai învață astăzi anatomia după Papilian?
Da, lucrările lui Victor Papilian nu au dispărut din mediul universitar românesc, însă situația este diferită față de cea de acum câteva decenii.
Anatomia actuală utilizează manuale moderne, atlase internaționale, materiale proprii ale disciplinelor universitare, resurse digitale și informații actualizate conform terminologiei anatomice contemporane.
Prin urmare, nu ar fi corect să spunem că studenții la medicină din România învață astăzi exclusiv sau obligatoriu „după Papilian”.
În schimb, lucrarea continuă să existe ca reper didactic și bibliografic, iar anumite ediții sunt încă întâlnite în bibliografii universitare.
Dar la UMF „Victor Babeș” din Timișoara?
Aici apare o legătură foarte interesantă.
Într-o bibliografie publicată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara pentru disciplina Anatomie, Fiziologie și Fiziopatologie sunt menționate explicit:
Victor Papilian - „Anatomia omului”, volumul I - Aparatul locomotor
și
Victor Papilian - „Anatomia omului”, volumul II - Splanhnologia.
În același timp, oferta didactică actuală a UMF Timișoara include și volume moderne de anatomie elaborate în cadrul universității, ceea ce arată evoluția firească a predării disciplinei.
Așadar, formularea corectă ar fi:
Papilian rămâne un reper al anatomiei și apare în bibliografia universitară, dar învățământul actual nu se mai bazează exclusiv pe manualele sale.
Legătura mai puțin cunoscută dintre Papilian și anatomia timișoreană
Legătura cu Timișoara este însă mai profundă decât simpla prezență a cărților sale într-o bibliografie.
Istoricul oficial al Departamentului de Anatomie și Embriologie al UMF „Victor Babeș” arată că, între 1953 și 1968, Catedra de Anatomie din Timișoara a fost condusă de profesorul Gheorghe Corondan, descris de universitate ca provenind din școala Papilian.
Alături de acesta a activat dr. Ion Albu, provenit, de asemenea, din școala clujeană.
UMF Timișoara precizează că activitatea catedrei s-a concentrat asupra concepției morfologiei evolutive și funcționale și asupra legăturii dintre anatomie și practica medicală.
Astfel, influența lui Victor Papilian asupra medicinei timișorene nu trebuie privită doar prin cărțile sale.
Școala de anatomie pe care a format-o la Cluj și-a transmis principiile și prin profesorii care au ajuns ulterior să conducă anatomia la Timișoara.
Profesorul care nu a fost doar medic
Personalitatea lui Victor Papilian depășește însă cu mult anatomia.
A fost cercetător, autor a peste 250 de lucrări științifice, promotor al antropologiei, membru al Societății Franceze de Anatomie și unul dintre oamenii care au contribuit la dezvoltarea publicației „Clujul Medical”.
Dar, în paralel cu medicina, Papilian și-a continuat întreaga viață pasiunea pentru cultură.
A scris literatură și teatru.
A fost implicat în viața culturală a Clujului, a condus instituții culturale și a contribuit la dezvoltarea activității muzicale.
Medicul care în tinerețe studiase vioara nu a abandonat niciodată complet artistul.
Poate tocmai această combinație explică de ce modul său de a preda anatomia era diferit.
O carte veche, dar o idee foarte actuală
Manualele moderne au evoluat enorm.
Studenții au astăzi acces la atlase 3D, imagistică CT și RMN, platforme digitale, aplicații interactive și modele anatomice virtuale pe care Victor Papilian nici nu și le-ar fi putut imagina în 1923.
Dar una dintre ideile pe care acesta le promova rămâne extrem de actuală:
anatomia nu trebuie doar memorată, ci înțeleasă în relație cu funcția și cu practica medicală.
La mai bine de un secol de la apariția primului volum al tratatului său, numele Papilian continuă să fie recunoscut de studenți și medici.
Iar la Timișoara există și o moștenire mai puțin vizibilă: o parte din dezvoltarea școlii anatomice locale a fost realizată chiar de profesori proveniți din școala pe care Victor Papilian o construise la Cluj.
Surse
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara - Departamentul Anatomie și Embriologie.
- UMF „Victor Babeș” Timișoara - bibliografie Anatomie, Fiziologie și Fiziopatologie.
- Dumitrașcu D.I., Crivii C.B., Opincariu I. - Papilian’s anatomy - celebrating six decades, Clujul Medical.