Louis Țurcanu - întemeietorul școlii moderne de pediatrie din Timișoara și medicul care a schimbat destinul medicinei copilului

"Există medici care tratează pacienți și există profesori care formează generații. Profesorul dr. docent Louis Țurcanu a reușit să fie amândouă."

Puține personalități medicale și-au pus amprenta atât de profund asupra dezvoltării unei specialități precum profesorul dr. docent Louis Țurcanu asupra pediatriei timișorene. Într-o perioadă în care medicina românească trecea prin transformări majore, el a contribuit la construirea unei școli universitare moderne, la organizarea unor servicii medicale specializate pentru copii și la formarea unor generații de medici care aveau să ducă mai departe prestigiul Timișoarei.

Astăzi, numele său este cunoscut de aproape fiecare familie din vestul României prin intermediul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, însă puțini cunosc omul din spatele acestui nume. Cine a fost Louis Țurcanu? Cum a ajuns să transforme pediatria timișoreană? Și de ce memoria sa este încă atât de vie în comunitatea medicală?

România medicală după cel de-Al Doilea Război Mondial

Pentru a înțelege contribuția profesorului Louis Țurcanu, trebuie privit contextul în care și-a început activitatea.

Anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial au reprezentat o perioadă de reconstrucție pentru întregul sistem sanitar românesc. Mortalitatea infantilă era ridicată, bolile infecțioase reprezentau încă una dintre principalele cauze de deces la copii, iar numărul medicilor pediatri era insuficient.

În același timp, autoritățile au început dezvoltarea unor noi centre universitare medicale, iar Timișoara devenea unul dintre cele mai importante proiecte academice ale vremii.

În acest context apare figura tânărului medic Louis Țurcanu.

De la Iași la Timișoara

Louis Țurcanu s-a născut la 8 decembrie 1919, la Iași, oraș cu o tradiție medicală impresionantă.

A absolvit Facultatea de Medicină din Iași, unde și-a început și cariera universitară.

În anul 1946 este numit asistent la Clinica de Pediatrie și medic secundar pediatru.

Doar doi ani mai târziu avea să ia una dintre cele mai importante decizii ale vieții sale.

În 1948, odată cu înființarea Institutului de Medicină din Timișoara, acceptă provocarea de a participa la construirea noii școli medicale timișorene.

Era o decizie curajoasă.

Timișoara nu avea încă tradiția universitară medicală a Iașului sau Bucureștiului, însă oferea șansa construirii aproape de la zero a unei instituții moderne.

Construcția unei școli, nu doar a unei clinici

În istoria medicinei există o diferență esențială între un bun clinician și un întemeietor de școală.

Primul tratează pacienți.

Al doilea creează un mod de a gândi medicina.

Louis Țurcanu aparține celei de-a doua categorii.

În perioada petrecută la Institutul de Medicină din Timișoara, el nu s-a limitat la activitatea didactică și clinică.

A început să construiască o adevărată cultură a pediatriei universitare.

În jurul său s-a format o echipă tânără de medici, cercetători și cadre universitare care aveau să devină, peste ani, liderii pediatriei românești.

Profesor universitar și șef de clinică

Parcursul academic reflectă prestigiul profesional pe care l-a câștigat:

• 1957 - Doctor în Medicină;
• 1961 - preia conducerea Clinicii I Pediatrie;
• 1968 - Profesor universitar și șef al catedrei;
• 1972 - Doctor docent.

În acea perioadă, titlul de doctor docent era rezervat personalităților cu contribuții științifice remarcabile și reprezenta una dintre cele mai înalte recunoașteri academice din România.

Viziunea unui medic înaintea timpului său

Poate cea mai mare realizare a profesorului Louis Țurcanu a fost faptul că a înțeles foarte devreme că pediatria nu mai putea fi practicată ca o disciplină generală.

Bolile copilului deveneau tot mai complexe.

Era nevoie de specializare.

Sub conducerea sa se dezvoltă compartimente dedicate:

• gastroenterologie pediatrică;
• nefrologie pediatrică;
• hematologie;
• imunologie;
• cardiologie pediatrică;
• boli metabolice.

Astăzi această organizare pare firească.

În anii '60 era însă o abordare inovatoare.

Cercetarea - o obligație morală

Profesorul Louis Țurcanu considera că un medic universitar are obligația de a cerceta.

Sub conducerea sa sunt dezvoltate laboratoarele de anatomie patologică, biochimie și microbiologie.

Sunt organizate conferințe și simpozioane.

Clinica participă la congrese internaționale.

Rezultatele cercetării sunt publicate în reviste medicale din România și din străinătate.

În total, profesorul publică peste 150 de lucrări științifice, devenind unul dintre cei mai prolifici pediatri ai generației sale.

Profesorul

Foștii colaboratori îl descriu ca pe un om exigent, dar profund dedicat formării tinerilor medici.

Nu urmărea doar acumularea de informații.

Își dorea ca fiecare rezident să învețe să observe, să gândească și să decidă responsabil.

Această filozofie avea să transforme Clinica I Pediatrie într-un centru universitar recunoscut la nivel național.

Numeroși colaboratori ai săi au devenit ulterior profesori universitari și șefi de clinică.

Omul

Din documentele istorice reiese și o latură mai puțin cunoscută.

Louis Țurcanu era apreciat pentru:

• modestie;
• răbdare;
• putere de muncă;
• generozitate;
• spirit de inițiativă.

Era pasionat de cultură și susținea viața artistică a Banatului, considerând că formarea unui medic nu trebuie să se limiteze la cunoștințele științifice.

Cărțile care au format generații

Activitatea sa editorială completează imaginea profesorului.

Printre lucrările reprezentative se numără:

• Nefrologie pediatrică (1977), împreună cu Ioan Sabău;
• Bolile digestive la copil, împreună cu Ioan Simedrea și Emil Oteșteanu.

Aceste volume au fost utilizate ani la rând în pregătirea medicilor pediatri.

O moștenire care continuă

La începutul anilor '90, profesorul Louis Țurcanu lasă în urmă nu doar o clinică modernă.

Lasă o școală.

Lasă discipoli.

Lasă principii.

Pe fundația creată de el aveau să se dezvolte ulterior domenii precum oncopediatria, hematologia pediatrică modernă și transplantul medular, transformând Timișoara într-un centru de excelență recunoscut la nivel național și internațional.

De ce spitalul îi poartă numele?

Există personalități al căror nume este atribuit unei instituții imediat după dispariție.

În cazul profesorului Louis Țurcanu, gestul are o semnificație mai profundă.

Nu este doar recunoașterea unei cariere excepționale.

Este recunoașterea unei moșteniri.

Istoricul oficial al spitalului precizează că devotamentul său pentru copil, pentru medicină și pentru învățământul universitar a rămas viu în memoria colegilor și a discipolilor, motiv pentru care instituția îi poartă astăzi numele.

Este, poate, cea mai sinceră formă de recunoștință pe care o comunitate medicală o poate oferi unui profesor.

Louis Țurcanu astăzi

În fiecare zi, sute de copii trec pragul spitalului care îi poartă numele.

Mulți dintre părinți cunosc instituția.

Puțini cunosc însă omul.

Profesorul Louis Țurcanu nu a construit doar o clinică și nu a publicat doar tratate de pediatrie.

A construit un mod de a înțelege medicina copilului: prin rigoare științifică, prin educație continuă și prin respect față de pacient.

Aceasta este, probabil, cea mai valoroasă moștenire pe care a lăsat-o Timișoarei și medicinei românești.

Bibliografie

• Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara - Departamentul XI Pediatrie.
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara - Istoricul instituției.
• Federația SANITAS Timiș - Dr. Louis Țurcanu - propunerea Uniunii Județene SANITAS Timiș pentru Top 100 personalități ale lumii medicale românești (2018).
• Margit Șerban, Emil Oteșteanu - Istoricul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Dr. Louis Țurcanu”.