Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, avertizează medicii și asistenții medicali asupra respectării normelor de igienă în spitale, în special în secțiile ATI. Bijuteriile și unghiile artificiale pot compromite igiena mâinilor, iar încălcarea regulilor poate atrage sancțiuni disciplinare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, transmite un avertisment ferm medicilor și asistenților medicali care continuă să poarte bijuterii, verighete sau unghii artificiale în timpul activității medicale, cu referire în special la secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Oficialul atrage atenția că respectarea normelor de igienă nu este opțională, ci reprezintă o obligație profesională esențială pentru siguranța pacienților.
Alexandru Rogobete: Respectarea regulilor de igienă nu este negociabilă
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a readus în atenția publică problema respectării protocoalelor de igienă în unitățile sanitare, avertizând asupra consecințelor pe care le poate avea nerespectarea acestora.
Declarațiile vizează în special personalul medical din secțiile ATI, unde prevenirea infecțiilor reprezintă o prioritate, având în vedere vulnerabilitatea pacienților internați.
„Le spun în continuare că dacă nu renunță la verighetă, vor renunța la locul de muncă”, a avertizat ministrul.
Mesajul este adresat personalului medical care continuă să poarte accesorii incompatibile cu normele de igienă, în ciuda protocoalelor existente.
De ce reprezintă bijuteriile și unghiile artificiale un risc în mediul spitalicesc?
Din perspectiva prevenirii și controlului infecțiilor asociate asistenței medicale, igiena mâinilor reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protecție.
Inelele, brățările și ceasurile pot îngreuna curățarea și dezinfectarea corespunzătoare a mâinilor, favorizând persistența microorganismelor în zone dificil de igienizat.
În cazul unghiilor artificiale, riscul este asociat cu posibilitatea acumulării microorganismelor și cu dificultatea realizării unei igiene eficiente.
Aceste aspecte sunt deosebit de importante în secțiile de terapie intensivă, blocurile operatorii și în alte spații în care sunt efectuate proceduri medicale cu risc crescut.
Pentru pacienții cu imunitate compromisă sau aflați în stare critică, prevenirea contaminării reprezintă o componentă fundamentală a îngrijirii medicale.
Ce prevede legislația din România?
Regulile privind igiena mâinilor personalului medico-sanitar sunt deja stabilite prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 1761/2021, care reglementează normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private.
Potrivit articolului 4, personalului medico-sanitar și de îngrijire îi este interzisă purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor și a altor bijuterii în timpul efectuării igienei mâinilor.
De asemenea, normele interzic purtarea unghiilor lungi, lăcuite sau artificiale.
Prin urmare, restricțiile nu reprezintă măsuri nou-introduse de Ministerul Sănătății, ci obligații existente, care trebuie respectate în activitatea medicală.
Avertismente repetate privind respectarea protocoalelor
Alexandru Rogobete a abordat acest subiect și în cursul anului 2025, după ce a semnalat situații în care personalul medical din secțiile ATI purta bijuterii sau unghii artificiale.
Ministrul a criticat nerespectarea protocoalelor și a solicitat o implicare mai fermă a conducerii unităților sanitare în verificarea aplicării normelor de igienă.
Reluarea avertismentelor evidențiază preocuparea Ministerului Sănătății pentru respectarea procedurilor de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale.
Pot fi concediați medicii și asistenții medicali?
Declarațiile ministrului privind pierderea locului de muncă trebuie analizate în contextul legislației aplicabile.
Nerespectarea obligațiilor profesionale și a normelor de igienă poate constitui abatere disciplinară, însă aplicarea sancțiunilor trebuie să respecte prevederile legale și procedurile specifice raporturilor de muncă.
Concedierea nu intervine automat în urma unei declarații publice, ci presupune existența unui temei legal și respectarea procedurilor corespunzătoare.
Responsabilitatea pentru aplicarea protocoalelor revine atât personalului medical, cât și conducerii unităților sanitare, care trebuie să asigure instruirea, supravegherea și respectarea normelor de prevenire a infecțiilor.
Siguranța pacientului începe cu respectarea regulilor de bază
Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale reprezintă o provocare permanentă pentru sistemele sanitare.
Respectarea igienei mâinilor, utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de protecție și aplicarea protocoalelor de dezinfecție sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor.
Dincolo de controversele generate de declarațiile ministrului Sănătății, subiectul readuce în discuție importanța disciplinei profesionale și a responsabilității individuale în mediul spitalicesc.
Siguranța pacientului nu depinde exclusiv de aparatura medicală sau de complexitatea tratamentelor, ci și de respectarea consecventă a regulilor fundamentale de igienă.
Antena 3 CNN, News.ro și Ordinul ministrului Sănătății nr. 1761/2021.